miercuri, 18 octombrie 2017


    Distrugerea CCR-Operatiunea “Dosarul”


   O tehnica veche de distrugere a unui adversar nevinovat este sa ii construiesti o aparenta vinovatie din elemente complet disparate si fara semnificatie.
   Fiecare element in parte din“Dosar” e rizibil , in cel mai favorabil caz poate fi calificat drept “cautarea nodului in papura”.
   Dupa ce sunt adunate zeci de astfel de acuze nefondate , acestea vor fi prezentate unitar intr-un mod mincinos si tendentios.
  Cel care trebuie sa judece adevarul acuzatiilor este ingropat intr-un munte de documente si declaratii , pus in incapacitatea sa analizeze veridicitatea si nuantele fiecarei informatii in parte , fapt pentru care va trage concluzia care a distrus cele mai multe destine omenesti nevinovate:
“Nu exista fum fara foc”.
   Acest numar de prestidigitatie juridica se bazeaza pe aceeasi tehnica prin care magicienii de pe scena scot iepuri din palarie:se distrage atentia cu zeci de amanunte in timp ce iepurele este luat de sub masa si introdus in palarie :Ta-Ta!
   Cum foc nu exista in cazul CCR, Operatiunea “Dosarul” se straduie sa provoace si sa documenteze destul fum cat sa convinga ca “nu exista fum fara foc”.
   Apoi cu acest “Dosar” se vor prezenta la Consiliul Europei, Consiliul European, la ambasade si la oricine mai e dispus sa ii asculte, incercand sa dovedeasca faptul ca CCR este o institutie definitiv compromisa, care “ataca statul de drept”.
   1.Primul element din Operatiunea “Dosarul” este un caz castigat de CCR in contencios administrativ . Nu se va prezenta nici dispozitivul , nici lipsa de importanta a dosarului, daramite a motivarii, se vor copia 3 fraze din motivarea in care un judecator afirma ca hotararea administrativa a CCR “incalca prevederile Constitutionale”.
    Da, veti spune ca e rizibil sa cotrobaiesti in motivarile unor cereri respinse si este, dar urmeaza elementul 2.
   2. Al doilea element este reactia nejustificata a Sindicatului CSM la o fraza terna si fara niciun fel de consecinte nici practice , nici teoretice spusa de Valer Dorneanu:”'nu as vrea sa numar in cate cazuri se simte o influenta politica in hotarari judecatoresti comune si in cate la noi'”.
    Nu a inteles nimeni cum ar putea acesta fraza sa “submineze indepedenta justitiei” .
    Avand in vedere ca CSM nu a cerut desecretizarea protocoalelor SRI+DNA ,sau sanctionarea magistratului Portocala ,sau anularea Protocolului dintre judecatori si procurori privind”combaterea coruptiei” probabil ca nici nu intelege semnificatia notiunii de “indepedenta a justitiei”.
   Pentru Sindicatul CSM “a sugerat ceva criticabil despre noi” e identic cu subminarea independentei justitiei.
   Da, veti spune ca e exagerat , nejustificat si fara importanta, dar s-a mai adaugat o perdea de fum si va urma elementul 3...
   Dupa ce Operatiunea “Dosarul” s-a incheiat e aproape imposibil de combatut, eventual pot fi doar diminuate efectele negative.
   Dar poate fi prevenita prin prezentarea tuturor institutiilor externe abilitate a unui dosar real, care sa contina date reale, ceea ce sfatuiesc din toata inima pe CCR sa faca in mod urgent.
   Un dosar in limba engleza, care sa contina toate conflictele constitutionale intre Autoritatile Publice ca un prim capitol si toate exceptiile de neconstitutionalitate in al doilea capitol-solutionate de CCR in ultimii 2 ani.
   De asemenea, sfatuiesc CCR sa organizeze diferite conferinte si simpozioane internationale unde sa isi prezinte activitatea.
   Parlamentul ar putea sprijini CCR macar in aceasta privinta , daca tot nu sunt in stare sa puna in acord legislatia cu deciziile CCR si le este lene sa amendeze legea CCR 47/1992 cu Hotararea CCR 1/2017.


vineri, 13 octombrie 2017


          Politician penal=Politician care trebuie pedepsit


   Cuvantul “Penal “provine etimologic din Poena.
   Poena era in mitologia greaca Spiritul Pedepsei ,cea care o insotea pe Zeita Razbunarii Nemesis.
   Numele a fost preluat din greaca- in latina cu sensul de PEDEAPSA.
   Codul Penal inseamna Codul Pedepselor.
   Actiune Penala inseamna Actiune pentru Pedepsire.
   Penalizat inseamna Pedepsit.
   Penitenta inseamna Ispasirea Pedepsei.
   Penitenciar inseamna locul de ispasire a Pedepsei.
   Ce inseamna “Politician Penal”?!
   S-ar putea spune ca este o prescurtare colocviala a expresiei “politician asupra caruia se efectueaza proceduri prevazute in Codul de Procedura Penala”.
   Dar este usor de identificat radacina lingvistica si sensul- “Politician penal” inseamna POLITICIAN CARE TREBUIE PEDEPSIT.
   Acest adjectiv nu este folosit in privinta persoanelor in terminologia juridica.
   Nu este folosit fiindca legea pedepseste fapta si nu omul. Omul plateste pentru fapta sa ,dupa care este reabilitat pentru societate.
   Fapta poate avea caracter penal, niciodata omul in sine, fiindca ar insemna etichetarea definitiva a unui om intr-o categorie sub-umana. Ar insemna ostracizare sociala.
   Iar dreptul la demnitate umana este garantat prin Constitutie si Declaratia universala a drepturilor omului.
   Cu atat mai mult cand vorbim despre persoane care nu au fost condamnate definitiv si irevocabil si pentru care trebuie sa functioneze prezumtia de nevinovatie.
   Prezumtia de nevinovatie este garantia in fata abuzurilor Statului , a discriminarilor si ostracizarii sociale.
   Constitutia Romaniei si toate tratatele internationale la care facem parte statueaza prezumtia de nevinovatie ca un principiu sacrosanct.
   De la Magna Carta Libertatum pana la Directiva UE 343/2016 -Prezumtia de nevinovatie primeste o protectie speciala.
   Ostracizarea sociala aplicata asupra persoanelor care nu au fost condamnate de instanta de judecata reprezinta o pedeapsa in sine , o pedeapsa injusta, aflata in afara eticii si moralei.De aceea legea instituie mecanisme de protectie a persoanelor pedepsite prin ostracizare sociala.
   Ostracizarea a fost in democratia ateniana un mijloc de a elimina adversarii politici.
   Cetatenii scriau pe cioburi de vase de lut (ostraka)-numele persoanei care trebuia exilata fara a fi pedepsita in niciun alt fel. Ostracizarea dura 10 ani ,persoana isi pastra toate proprietatile si cand se reintorcea avea reputatia intacta.
   Tot ostracizare in scopul eliminarii adversarilor politici practicam si astazi folosind eticheta de “penal”, doar ca nici macar nu o facem democratic prin referendum.

.


miercuri, 11 octombrie 2017


        Despre obligativitatea deciziilor CCR


   A.Obligativitatea considerentelor deciziilor este in integralitatea acestora , CCR avand rolul de model legislativ , precum toate instantele de contencios constitutional din lume.
   Sa definim ce inseamna obligativitate in acest context- CCR nu poate impune Parlamentului nimic . Nu ii poate impune nimic ,pentru ca depozitarul suveranitatii poporului, organul reprezentativ suprem este Parlamentul .
   Daca ar exista vreo persoana sau institutie- care sa impuna ceva Parlamentului,ar anula in consecinta suveranitatea poporului , impreuna cu Constitutia.
   Deci NICIO decizie CCR, nici dispozitivul si nici considerentele nu sunt obligatorii , in sensul punitiv.
   1.In cazul dispozitivului - obligativitatea rezida in abrogarea de drept in 45 de zile a textului legislativ declarat neconstitutional.Deci Parlamentul nu este obligat sa puna in acord textul legislativ cu decizia CCR.
   Obligativitatea rezida din Constitutie, nu din decizia CCR!
   Textul legislativ declarat neconstitutional este suspendat de drept pentru toti cetatenii romani din momentul publicarii deciziei CCR in Monitorul Oficial. In 45 de zile este abrogat de drept.
   Daca Parlamentul nu doreste , nu il pune in acord si il lasa sa fie abrogat.
   2.In cazul considerentelor, fara indoiala ca toate considerentele sunt obligatorii - fiind modelul legislativ pentru Parlament.
   Acum , ce se intampla daca Parlamentul nu respecta considerentele deciziilor CCR?Se adauga in cascada vicii legislative , ce creeaza legi neconstitutionale si conflicte de natura constitutionala.
   Concluzie - La intrebarea dvs - E Parlamentul obligat sa puna legislatia in acord cu toate considerentele deciziei CCR ?              Raspunsul constitutional este - DA.
  La intrebarea dvs- Pateste Parlamentul ceva daca nu respecta deciziile CCR?Raspuns- NU.
   Nimeni nu poate impune nimic Parlamentului in sens punitiv, Constitutia , legea suprema , suspenda sau abroga de drept textul legislativ declarat neconstitutional.
   Parlamentul nu pateste nimic - dar fiecaruia dintre noi i se stirbesc drepturile constitutionale cate putin, pana la momentul in care Statul , din garant al drepturilor constitutionale ,devine opresor al acestora.

   B.Livia Stanciu putea sustine orice , dar nu in opinia concurenta.
    In opinia concurenta trebuia sa judece cauza, aceasta fiind functia judecatorului in proces.
   CAUZA si nu decizia majoritara.Livia Stanciu nu este CCR2 , curte de apel pentru CCR1.
   In particular putea scrie si un tratat despre cum sa fii condamnat la CEDO pentru ca nu ai respectat dreptul la un proces echitabil , dar sa ajungi judecator la instanta constitutionala , avand ca prioritate tocmai protectia drepturilor fundamentale.


Citeste mai mult: adev.ro/oxnztp


sâmbătă, 7 octombrie 2017

Revizuire Constitutie Autoritatea Judecatoreasca

  In baza Constitutiei Romaniei art.150 al.1 si cu stricta respectare a prevederilor art.152 al.1,
             Solicitam Parlamentului Romaniei ,

   Initierea procedurii de reviziuire a Constitutiei in privinta organizarii Autoritatii Judecatoresti articolele 131-134 ,astfel incat sa se delimiteze constitutional separatia Puterilor in Stat.
  Art.1 din Constitutie(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.
   Constitutia statueaza la art.1 principiile fundamentale de constitutire a Statului roman si nicio alta prevedere, nici macar de ordin constitutional nu poate incalca , modifica sau denatura aceste principii.
   Astfel , desi Constitutia statueaza separatia Puterilor in Stat , organizarea Autoritatii Judecatoresti anuleaza aceasta separatie prin aducerea procurorilor (care exercita Puterea Executiva a Statului) in aceeasi Autoritate Publica a Statului cu judecatorii (care exercita Puterea Judecatoreasca).
   Deoarece separatia Puterilor in Stat a fost grav incalcata, Republica Romania nu are Putere Judecatoreasca , ci are Autoritate Judecatoreasca- o structura mixta ce exercita concomitent Puterea Executiva si Judecatoreasca.
   Consecinta incalcarii separatiei Puterilor in Stat este anularea echilibrului intre Puterile Statului , echilibru care este principiu fundamental constitutional si fara de care insasi arhitectura constitutionala este anulata.
   In drept , prevederile articolelor 131-134 din Constitutia Romaniei  nu respecta articolul 1 din Constitutie,generand inaplicabilitatea tuturor articolelor din Constitutie.
   Solicitam Parlamentului Romaniei inititierea procedurii de reviziuire a Constitutiei art.131-134, astfel incat sa readucem ordinea constitutionala si arhitectura constitutionala exact in cadrul principiilor statuate de Constitutie.

miercuri, 4 octombrie 2017

     
      Cum judecatorul Amer Jabre a devenit vedeta
          revizuind Constitutia pentru crearea CCR2


   Judecatorul Amer Jabre de la Curtea de Apel Bucuresti a reusit performanta sa devina vedeta mass-media prin motivarea unei sentinte de respingere a cererii de suspendare a unui act administrativ.
   Performanta e socanta, fiindca putine lucruri sunt mai plicticoase pe lumea asta decat actiunile in contencios administrativ , mai ales daca le si pierzi.
   Cum s-a ajuns ca o cerere respinsa de catre judecatorul Amer Jabre sa fie un imens succes mediatic chiar pentru cea careia i s-a respins cererea?
   Prin propaganda (multa)si o motivatie halucinanta.
   E vorba despre transformarea Liviei Stanciu in CCR2 , cu functia de a anula deciziile CCR1, in beneficiul lui Iohannis si al cui il sprijina pe Iohannis.
   Desi constitutional si legal acest lucru e imposibil, nemaiauzit in istoria planetei si evident absurd, din punct de vedere politic e foarte , foarte util.
   Livia Stanciu a produs cu prilejul judecarii exceptiei de neconstitutionalitate privind reglementarea infractiunii de “abuz in serviciu” un text in care nu are decat 1 propozitie despre cauza judecata.
   Acel text in care nu judeca deloc cauza , ci judeca decizia luata de CCR, a fost prilejul adoptarii unei hotarari a CCR prin care specifica reguli de redactare a opiniilor minoritare(separate si concurente), astfel incat acest episod sa nu se mai repete.
   Cum Livia Stanciu nu se poate cobori din inaltimile celeste pentru a ataca in instanta aceasta hotarare a CCR, a pasat actiunea la o dna avocat sub pretextul “cetateanului privat de un drept legitim”...
   Avocata respectiva a cerut suspendarea hotararii CCR, suspendarea a fost respinsa , dar a dat prilejul scrierii unei motivatii prin care judecatorul Amre Jabre revizuieste de facto Constitutia si creeaza in Statul roman CCR2 cu functia de a anula deciziile CCR1.
    Punctez doar 2 interpretari gresite din motivare:
1. Judecatorul Amre Jabre nu are competente de contencios constitutional , adica nu are competente sa hotarasca faptul ca s-a incalcat Constitutia.
   Afirmatia sa din motivare precum ca Hotararea CCR incalca prevederile constitutionale e pur retorica si tot atat de util ar fi fost sa citeze din Hamlet.
   Nu numai ca nu are competente , dar si interpreteaza eronat articolele din Constitutie , confundand interesul public – cu atributiile Autoritatilor Publice.
   Amer Jabre pretinde ca in numele interesului public , in actele oficiale ale Autoritatilor Publice se poate scrie orice.
   De exemplu:Iohannis poate povesti intr-un Decret prezidential-ce a vorbit cu Merkel , Tudose poate povesti intr-o Hotarare de Guvern-cum s-a certat cu un ministru , iar parlamentarii pot scrie intr-o lege ce presiuni s-au exercitat asupra lor ca sa respinga amendamentele.
   Desi toate exemplele contin fapte de interes public , informarea cetatenilor se face prin alte mijloace decat anumite acte oficiale a caror functie este clar stabilita prin Constitutie si legislatie.
2. Judecatorul Amer Jabre interpreteaza gresit si legislatia pretinzand ca legea nu contine reguli de redactare a opiniei separate si concurente.
   Eroarea e de la sine evidenta , pentru ca prin insasi DENUMIREA actelor , legea institutie reguli de redactare.
   Legea nu spune : “parerile despre lume si viata” ale judecatorilor CCR vor fi publicate in Monitorul Oficial.
   Legea spune : opiniile concurente si separate vor fi publicate in Monitorul Oficial.
   Asta inseamna ca judecatorul trebuie sa redacteze o opinie separata sau concurenta dupa regulile de procedura stabilite prin teoria si practica judiciara si statuate in Codurile de Procedura civil si penal.
   Cum orice judecator prezent in proces trebuie sa judece , acesta judecare a cauzei se concretizeaza intr-o hotarare adoptata cu majoritate de voturi , iar judecatorii aflati in minoritate trebuie sa isi redacteze separat modul cum au judecat cauza.
   Judecatorii trebuie sa judece cauza prezentata !
   Aceasta este functia judecatorului in proces si a pretinde ca legea nu statueaza reguli de redactare , adica judecatorul poate scrie poezii in locul opiniei separate si concurente-este o falsitate de la sine evidenta.
   Parlamentul trebuie sa amendeze legea CCR 47/1992 cu textul Hotararii CCR 1/2017, astfel incat sa nu se instituie pe calea contenciosului administrativ o supra-structura anti-constitutionala , in care 1 singur om sau in viitor 2-3 oameni , sa se auto-constituie drept CCR2, exercitand suveranitatea poporului in nume propriu si producand haos in unica institutie constitutionala care sta pavaza in fata totalitarismului, dictaturii,dezmembrarii tarii si a razboiului civil.




Aici e hotararea vestitului judecator :
https://www.scribd.com/document/360552165/CAB-decizie-privind-opiniile-separate-cenzurate-de-CCR#from_embed
Aici e legea CCR:
https://www.ccr.ro/Legea-nr-471992
Aici e Hotararea CCR :
https://lege5.ro/Gratuit/ge3diojugeyq/hotararea-nr-1-2017-privind-regulile-de-redactare-a-opiniei-separate-sau-concurente

duminică, 1 octombrie 2017


    Cum sa nu iti tii tara unita- model Spania

1. Mai intai conferi autonomie extinsa regiunilor, dar ai o Constitutie rigida. Ori autonomie extinsa si federalism flexibil , ori centralizare si Constitutie rigida.
2. In loc sa finantezi cu bani publici programe de integrare culturala , finantezi exclusiv programe de secesiune culturala de tipul”cat suntem de diferiti”. Succes cu metoda asta...
3.Aplici orbeste politica UE de organizare pe regiuni de dezvoltare, marind discrepanta economica dintre regiuni , dupa principiul :”Cine are i se va mai da , iar cine nu are i se va lua si ceea ce are”.
4. Cedezi la fiecare pretentie regionala , de frica secesiunii teritoriale, iar din cedare in cedare , nu mai ai ce da nici daca ai vrea . Unele cerinte sunt juste si trebuie admise , altele respinse , indiferent de amenintarile cu secesiunea.
5.Te opui organizarii referendum-ului de secesiune , de abia in al 12-lea ceas si folosind instrumente de coercitie , provocand exact reactia contrara. Trebuia actionat coerent si din timp cu mijloace administrative, nu cu Politia in ziua referendum-ului ca sa induci stare de rezistenta in randul populatiei.
.

miercuri, 27 septembrie 2017

 
    Sa lamuresc in clar de ce decizia CCR 267/2014
              nu se aplica la dosarul Belina


   Ca tot insista propaganda cu aceasta confuzie.
   Legea 544/2004 in redactarea originara prevedea ca in toate procesele exceptia de nelegalitate se va trimite spre judecata catre de instanta de contencios administrativ.
   Pentru ca nu au fost in stare sa asigure suficiente instante de contencios administrativ , ca sa scurteze durata procesului au schimbat legea si au investit instantele de fond sa judece in locul instantelor de contencios administrativ.
   Ceea ce e gresit , dar nu asta e subiectul.
   Deci in forma modificata a legii au investit instantele de fond cu o exceptie , iar exceptia aceea e exact ca sa salveze macar o bruma de respectare a Constitutiei:
    Acea exceptie se refera la Actele administrative cu caracter normativ , adica exact primul HG din dosarul Belina.
    Noua forma a legii , care investea instantele de fond cu atributii de instanta de contencios administrativ , a fost contestata la CCR.
    Iar CCR a zis ca nu e neconstitutionala , dar nici ca nu da pe dinafara de constitutionalitate din moment ce in Constitutie se prevede exact controlul de contencios administrativ , insa legiuitorul poate decide competentele instantelor.
    In concluzie - decizia CCR 267/2014 nu salveaza deloc DNA, care incalca legea 544/2004, art.4 al.4):
(4) Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al exceptiei de nelegalitate. Controlul judecatoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercita de catre instanta de contencios administrativ in cadrul actiunii in anulare, in conditiile prevazute de prezenta lege.
.................................................................................

A- redactarea originara a articolului 4 din legea 544/2004
*1) Art. 4, în redactarea sa originară: "(1) Legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate. În acest caz, instanţa, constatând că de actul administrativ depinde soluţionarea litigiului pe fond, va sesiza prin încheiere motivată instanţa de contencios administrativ competentă, suspendând cauza.

(2) Instanţa de contencios administrativ se pronunţă, după procedura de urgenţă, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

(3) Soluţia instanţei de contencios administrativ este supusă recursului, care se declară în 48 de ore de la pronunţare ori de la comunicare şi se judecă în 3 zile de la înregistrare, cu citarea părţilor prin publicitate.

(4) În cazul în care instanţa de contencios administrativ a constatat nelegalitatea actului, instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia va soluţiona cauza, fără a ţine seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată."

B- articolul modificat si aplicabil in prezent -art .4 din legea 544/2004
Art. 4: Exceptia de nelegalitate
(1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetata oricand in cadrul unui proces, pe cale de exceptie, din oficiu sau la cererea partii interesate.
(2) Instanta investita cu fondul litigiului si in fata careia a fost invocata exceptia de nelegalitate, constatand ca de actul administrativ cu caracter individual depinde solutionarea litigiului pe fond, este competenta sa se pronunte asupra exceptiei, fie printr-o incheiere interlocutorie, fie prin hotararea pe care o va pronunta in cauza. In situatia in care instanta se pronunta asupra exceptiei de nelegalitate prin incheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacata odata cu fondul .
(3) In cazul in care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanta in fata careia a fost invocata exceptia de nelegalitate va solutiona cauza, fara a tine seama de actul a carui nelegalitate a fost constatata.
(4) Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al exceptiei de nelegalitate. Controlul judecatoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercita de catre instanta de contencios administrativ in cadrul actiunii in anulare, in conditiile prevazute de prezenta lege

C- Decizia CCR 267/2014

http://www.lege-online.ro/lr-DECIZIE-267%20-2014-(160032)-(3).html